6 Martie

Levitic 10, Psalm 11-12

LEVITICUL 10

Doi fii ai lui Aaron arși

1Fiii lui Aaron Nadab și Abihu și-au luat, fiecare, cădelnița, au pus foc în ea și au pus tămâie pe foc, și au adus astfel înaintea Domnului foc străin, lucru pe care El nu li-l poruncise. 2Atunci a ieșit un foc dinaintea Domnului, i-a mistuit și au murit înaintea Domnului. 3Moise a zis lui Aaron: „Aceasta este ce a spus Domnul când a zis: ‘Voi fi sfințit de cei ce se apropie de Mine și voi fi proslăvit în fața întregului popor.’” Aaron a tăcut. 4Și Moise a chemat pe Mișael și Elțafan, fiii lui Uziel, unchiul lui Aaron, și le-a zis: „Apropiați-vă, scoateți pe frații voștri din Sfântul Locaș și duceți-i afară din tabără.” 5Ei s-au apropiat și i-au scos afară din tabără, îmbrăcați în tunicile lor, cum zisese Moise. 6Moise a zis lui Aaron, lui Eleazar și lui Itamar, fiii lui Aaron: „Să nu vă descoperiți capetele și să nu vă rupeți hainele, ca nu cumva să muriți și să Se mânie Domnul împotriva întregii adunări. Lăsați pe frații voștri, pe toată casa lui Israel, să plângă arderea care a venit de la Domnul. 7Voi să nu ieșiți din ușa cortului întâlnirii, ca să nu muriți, căci untdelemnul ungerii Domnului este peste voi.” Ei au făcut cum zisese Moise.

Părțile cuvenite lui Aaron și fiilor lui

8Domnul a vorbit lui Aaron și a zis: 9„Tu și fiii tăi împreună cu tine să nu beți vin, nici băutură amețitoare când veți intra în cortul întâlnirii, ca să nu muriți: aceasta va fi o lege veșnică printre urmașii voștri, 10ca să puteți deosebi ce este sfânt de ce nu este sfânt, ce este necurat de ce este curat, 11și să puteți învăța pe copiii lui Israel toate legile pe care li le-a dat Domnul prin Moise.” 12Moise a zis lui Aaron, lui Eleazar și lui Itamar, cei doi fii care mai rămăseseră lui Aaron: „Luați partea din darul de mâncare rămasă din jertfele mistuite de foc înaintea Domnului și mâncați-o fără aluat lângă altar, căci este un lucru preasfânt. 13S-o mâncați într-un loc sfânt; acesta este dreptul tău și dreptul fiilor tăi, ca parte din darurile de mâncare mistuite de foc înaintea Domnului, căci așa mi-a fost poruncit. 14Să mâncați, de asemenea, într-un loc curat, tu, fiii tăi și fiicele tale împreună cu tine, pieptul care a fost legănat într-o parte și alta și spata care a fost adusă ca jertfă prin ridicare, căci ele vă sunt date, ca un drept cuvenit ție și ca un drept cuvenit fiilor tăi, din jertfele de mulțumire ale copiilor lui Israel. 15Împreună cu grăsimile rânduite să fie mistuite de foc, ei vor aduce spata adusă ca jertfă prin ridicare și pieptul care se leagănă într-o parte și alta înaintea Domnului; ele vor fi ale tale și ale fiilor tăi împreună cu tine, printr-o lege veșnică, așa cum a poruncit Domnul.” 16Moise a căutat țapul adus ca jertfă de ispășire și iată că fusese ars. Atunci s-a mâniat pe Eleazar și Itamar, fiii care mai rămăseseră lui Aaron, și a zis: 17„Pentru ce n-ați mâncat jertfa de ispășire într-un loc sfânt? Ea este un lucru preasfânt, și Domnul v-a dat-o ca să purtați nelegiuirea adunării și să faceți ispășire pentru ea înaintea Domnului. 18Iată că sângele jertfei n-a fost dus înăuntrul Sfântului Locaș; trebuia s-o mâncați în Sfântul Locaș, cum am poruncit.” 19Aaron a răspuns lui Moise: „Iată, ei și-au adus azi jertfa de ispășire și arderea-de-tot înaintea Domnului și, după cele ce mi s-au întâmplat, dacă aș fi mâncat azi jertfa de ispășire, ar fi fost bine oare înaintea Domnului?” 20Moise a auzit și a fost mulțumit cu aceste cuvinte.

PSALMUL 11

Către mai-marele cântăreților.

Făcut de David

1La Domnul găsesc scăpare! Cum puteți să-mi spuneți:

„Fugi în munții voștri ca o pasăre”?

2Căci iată că cei răi încordează arcul,

își potrivesc săgeata pe coardă,

ca să tragă pe ascuns asupra celor cu inima curată.

3Și când se surpă temeliile,

ce ar putea să mai facă cel neprihănit?

4Domnul este în Templul Lui cel sfânt, Domnul Își are scaunul de domnie în ceruri.

Ochii Lui privesc și pleoapele Lui cercetează pe fiii oamenilor.

5Domnul încearcă pe cel neprihănit,

dar urăște pe cel rău și pe cel ce iubește silnicia.

6Peste cei răi plouă cărbuni, foc și pucioasă:

un vânt dogoritor, iată paharul de care au ei parte.

7Căci Domnul este drept, iubește dreptatea,

și cei neprihăniți privesc Fața Lui.

PSALMUL 12

Către mai-marele cântăreților.

De cântat pe harpa cu opt coarde.

Un psalm al lui David

1Vino în ajutor, Doamne, căci se duc oamenii evlavioși,

pier credincioșii dintre fiii oamenilor!

2Oamenii își spun minciuni unii altora,

pe buze au lucruri lingușitoare, vorbesc cu inimă prefăcută.

3Nimicească Domnul toate buzele lingușitoare,

limba care vorbește cu trufie,

4pe cei ce zic: „Suntem tari cu limba noastră,

căci buzele noastre sunt cu noi. Cine ar putea să fie stăpân peste noi?”

5„Pentru că cei nenorociți sunt asupriți și pentru că săracii gem,

acum”, zice Domnul, „Mă scol și aduc mântuire celor obijduiți.”

6Cuvintele Domnului sunt cuvinte curate,

un argint lămurit în cuptor de pământ și curățit de șapte ori.

7Tu, Doamne, îi vei păzi

și-i vei apăra de neamul acesta pe vecie.

8Pretutindeni mișună cei răi,

când domnește ticăloșia printre fiii oamenilor.