Iov 28, 2 Corinteni 1

Iov 28

Despre originea înțelepciunii

1Cu siguranță, argintul are o mină din care este scos,

iar aurul are un loc unde este curățit.

2Fierul este luat din pământ,

și arama este scoasă din minereu.

3 Omul pune capăt întunericului

și caută până în locurile cele mai adânci

după piatra întunericului și a umbrei morții.

4El sapă o fântână departe de locuința oamenilor,

în locuri necălcate de piciorul omului;

el stă atârnat și se clatină, departe de oameni.

5Pământul din care iese hrana

este răscolit pe dedesubt ca de foc.

6Pietrele lui sunt locul safirului

și în el se află pulberea de aur.

7Nicio pasăre de pradă nu știe acea cărare ascunsă,

nici ochiul șoimului n-a văzut-o.

8Nici animalele sălbatice cele mai mândre n-au călcat pe ea;

leul n-a trecut niciodată pe acolo.

9 Omul își pune mâna pe stânca de cremene

și răstoarnă munții din rădăcini.

10El sapă șanțuri în stâncă,

și ochii lui îi văd toate bogățiile.

11El stăvilește izvoarele râurilor

și aduce la lumină lucruri ascunse.

12Dar unde poate fi găsită înțelepciunea?

Unde locuiește priceperea?

13Omul nu-i cunoaște locuința;

ea nu poate fi găsită pe pământul celor vii.

14Adâncul zice: «Nu este în mine!»,

iar marea zice: «Nu este la mine!».

15Ea nu se dă în schimbul aurului ales,

nici prețul ei nu poate fi cântărit în argint.

16Ea nu poate fi cumpărată cu aur de Ofir

și nici cu onix prețios sau cu safir.

17Aurul și cristalul nu se pot compara cu ea,

și nu poate fi schimbată pe bijuterii de aur pur.

18Coralii și cristalul nu merită a fi amintite;

prețul înțelepciunii este mai mare decât al rubinelor.

19Topazul de Cuș nu se poate compara cu ea;

ea nu poate fi cumpărată cu aur pur.

20De unde vine atunci înțelepciunea?

Unde este locul priceperii?

21Ea a fost tăinuită de ochii a orice este viu

și a fost ascunsă de păsările cerului.

22Locul Nimicirii și Moartea zic:

«Am auzit doar vorbindu-se despre ea».

23Dumnezeu înțelege calea către ea

și El îi cunoaște locul,

24pentru că El Se uită până la marginile pământului,

vede tot ce se întâmplă sub ceruri.

25Când i-a stabilit vântului greutatea

și a măsurat mărimea apelor,

26când a stabilit o hotărâre pentru ploaie

și o cărare pentru lumina trăsnetelor,

27atunci S-a uitat la înțelepciune și a vestit-o;

a consolidat-o și a încercat-o.

28Apoi i-a zis omului:

«Iată, teama de Stăpânul – aceasta este înțelepciune,

și depărtarea de rău este pricepere»“.

2 Corinteni 1

1Pavel, apostol al lui Isus Cristos prin voia lui Dumnezeu, și fratele Timotei,

către Biserica lui Dumnezeu care este în Corint, împreună cu toți sfinții care sunt în toată Ahaia:

2Har și pace vouă de la Dumnezeu, Tatăl nostru, și de la Domnul Isus Cristos!

Mulțumiri aduse Dumnezeului oricărei mângâieri

3Binecuvântat să fie Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Cristos, Tatăl îndurărilor și Dumnezeul oricărei mângâieri, 4Cel Care ne mângâie în toate necazurile noastre, pentru a-i putea mângâia pe cei ce sunt în vreun necaz, cu mângâierea cu care noi înșine suntem mângâiați de Dumnezeu. 5Așa cum suferințele lui Cristos sunt din belșug în noi, tot astfel, prin Cristos, avem parte din belșug și de mângâiere sufletească. 6Dacă noi suntem asupriți, este pentru mângâierea și mântuirea voastră. Dacă noi suntem mângâiați sufletește, este pentru mângâierea voastră, care este la lucru în voi prin faptul că răbdați aceleași suferințe pe care le îndurăm și noi. 7Speranța noastră cu privire la voi este neclintită, pentru că știm că, așa cum sunteți părtași cu noi în suferință, tot așa sunteți și în mângâiere.

8Căci nu vrem să nu știți, fraților, despre necazul care a venit peste noi în Asia, pentru că am fost împovărați peste măsură, dincolo de puterea noastră, așa încât pierdusem și speranța că vom mai trăi. 9Într-adevăr, ne-am simțit ca și cum am fi primit condamnarea la moarte, ca să nu ne încredem în noi, ci în Dumnezeu, Care învie morții. 10El ne-a salvat dintr-un mare pericol de moarte și ne va salva din nou. Și ne punem speranța în El că ne va salva din nou, 11în timp ce și voi vă alăturați nouă în rugăciune, pentru ca binecuvântarea de care avem parte prin rugăciunile multor persoane să fie, pentru mulți, un motiv de mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru noi.

Schimbarea unora din planurile lui Pavel

12Căci lauda noastră este aceasta: mărturia conștiinței noastre că ne-am comportat în lume, și mult mai mult față de voi, cu o curăție și o sinceritate primite de la Dumnezeu, nu cu o înțelepciune firească, ci prin harul lui Dumnezeu. 13Căci noi nu vă scriem altceva decât ceea ce citiți sau cunoașteți deja. Dar sper că, până la sfârșit, veți cunoaște 14(așa cum, de altfel, ne-ați cunoscut și pe noi, în parte) că noi suntem lauda voastră, tot așa cum și voi veți fi lauda noastră în ziua Domnului nostru Isus.

15Având această convingere, doream să vin mai întâi la voi, ca să aveți parte de o a doua favoare, 16apoi să plec de la voi în Macedonia, să mă întorc din Macedonia tot pe la voi și să fiu trimis de voi în Iudeea. 17Deci, dorind aceasta, am dat eu oare dovadă de neseriozitate? Sau lucrurile pe care le hotărăsc, le hotărăsc potrivit firii pământești, ca să spun „da, da“ și „nu, nu“ în același timp? 18Credincios este Dumnezeu, că vorbirea noastră față de voi nu este și „da“, și „nu“. 19Căci Fiul lui Dumnezeu, Isus Cristos, pe Care noi L-am predicat printre voi – eu, Silvanus și Timotei – nu a fost „da“ și „nu“, ci în El a fost „da“, 20pentru că în El toate promisiunile lui Dumnezeu sunt „da“. De aceea prin El spunem „Amin!“, spre gloria lui Dumnezeu. 21Cel Care ne întărește împreună cu voi, în Cristos, și Care ne-a uns, este Dumnezeu. 22El a și pus sigiliul pe noi și ne-a dat, în inimile noastre, garanția Duhului.

23Dar Îl chem pe Dumnezeu ca martor al sufletului meu, că n-am mai venit în Corint tocmai ca să vă cruț. 24Nu că noi domnim peste credința voastră, ci suntem lucrători împreună cu voi pentru bucuria voastră, căci stați fermi în credință.