29 Decembrie

2 Cronici 35, Apocalipsa 21

2 Cronici 35

Prăznuirea Paștelor

1Iosia a prăznuit Paștele în cinstea Domnului la Ierusalim și au jertfit Paștele în a paisprezecea zi a lunii întâi. 2A pus pe preoți în slujbele lor și i-a îmbărbătat la slujba Casei Domnului. 3A zis leviților care învățau pe tot Israelul și care erau închinați Domnului: „Puneți chivotul sfânt în casa pe care a zidit-o Solomon, fiul lui David, împăratul lui Israel! N-aveți să-l mai purtați pe umeri. Slujiți acum Domnului Dumnezeului vostru și poporului Său Israel! 4Pregătiți-vă după casele voastre părintești, după cetele voastre, cum au rânduit prin scris David, împăratul lui Israel, și fiul său Solomon! 5Luați-vă locurile în Sfântul Locaș, după feluritele case părintești ale fraților voștri, fiii poporului, și după înșiruirea caselor părintești ale leviților! 6Jertfiți Paștele, sfințiți-vă și pregătiți-le pentru frații voștri, întocmai după cuvântul Domnului rostit prin Moise!” 7Iosia a dat oamenilor poporului, tuturor celor ce se aflau acolo, miei și capre în număr de treizeci de mii, toți pentru Paște, și trei mii de boi. Aceștia au fost luați din averile împăratului. 8Căpeteniile lui au făcut de bunăvoie un dar poporului, preoților și leviților. Hilchia, Zaharia și Iehiel, mai-marii Casei lui Dumnezeu, au dat preoților, pentru Paște, două mii șase sute de miei și trei sute de boi. 9Conania, Șemaia și Netaneel, frații săi, Hașabia, Ieiel și Iozabad, capii leviților, au dat leviților, pentru Paște, cinci mii de miei și cinci sute de boi. 10Astfel s-a întocmit slujba și preoții și leviții și-au luat locul după cetele lor, după porunca împăratului. 11Au jertfit Paștele. Preoții au stropit sângele pe care-l luau din mâna leviților, și leviții au jupuit vitele de piele. 12Au pus deoparte arderile-de-tot, ca să le dea cetelor caselor părintești ale oamenilor din popor să le aducă Domnului, cum este scris în cartea lui Moise. Tot așa au făcut și cu boii. 13Au fiert Paștele la foc, după orânduială, și au fiert lucrurile sfinte în cazane, căldări și tigăi. Și le-au împărțit în grabă la tot poporul. 14Apoi au pregătit ce era pentru ei și pentru preoți, căci preoții, fiii lui Aaron, au avut treabă până noaptea cu aducerea arderilor-de-tot și a grăsimilor. De aceea au pregătit leviții pentru ei și pentru preoți, fiii lui Aaron. 15Cântăreții, fiii lui Asaf, stăteau la locul lor, după rânduiala lui David, lui Asaf, lui Heman și lui Iedutun, văzătorul împăratului. Ușierii, de asemenea, erau la fiecare ușă. N-au avut nevoie să se abată de la slujba lor, căci frații lor leviții au pregătit ce era pentru ei. 16Astfel a fost întocmită în ziua aceea toată slujba Domnului, ca să prăznuiască Paștele și să aducă arderile-de-tot pe altarul Domnului, după porunca împăratului Iosia. 17Copiii lui Israel care se aflau acolo au prăznuit Paștele în același timp și Sărbătoarea Azimilor șapte zile. 18Nicio Sărbătoare a Paștelor nu mai fusese prăznuită ca aceasta în Israel din zilele prorocului Samuel. Și niciunul din împărații lui Israel nu mai prăznuise Paște ca cele pe care le-au prăznuit Iosia, preoții și leviții, tot Iuda și Israelul care se aflau acolo, și locuitorii Ierusalimului. 19În al optsprezecelea an al domniei lui Iosia au fost prăznuite Paștele acestea.

Iosia ucis

20După toate aceste lucruri, după ce a dres Iosia Casa Domnului, Neco, împăratul Egiptului, s-a suit să lupte împotriva Carchemișului pe Eufrat. Iosia i-a ieșit înainte. 21Și Neco i-a trimis soli să-i spună: „Ce am eu cu tine, împăratul lui Iuda? Nu împotriva ta vin astăzi, ci împotriva unei case cu care sunt în război. Și Dumnezeu mi-a spus să mă grăbesc. Nu te împotrivi lui Dumnezeu, care este cu mine, ca să nu te nimicească.” 22Dar Iosia nu s-a întors de la el, ci și-a schimbat hainele ca să lupte împotriva lui, fără să asculte cuvintele lui Neco, care veneau din gura lui Dumnezeu. A înaintat la luptă în valea Meghido. 23Arcașii au tras asupra împăratului Iosia, și împăratul a zis slujitorilor săi: „Luați-mă, căci sunt greu rănit!” 24Slujitorii l-au luat din car, l-au pus într-un alt car al lui și l-au adus la Ierusalim. A murit și a fost îngropat în mormântul părinților săi.

Tot Iuda și Ierusalimul au plâns pe Iosia. 25Ieremia a făcut un cântec de jale pentru Iosia. Toți cântăreții și toate cântărețele au vorbit de Iosia în cântecele lor de jale până în ziua de azi și au ajuns o datină în Israel. Cântările acestea sunt scrise în „Cântecele de Jale”. 26Celelalte fapte ale lui Iosia și faptele lui evlavioase, făcute așa cum poruncește Legea Domnului, 27cele dintâi și cele de pe urmă fapte ale lui, sunt scrise în cartea împăraților lui Israel și Iuda.

Apocalipsa 21

1Apoi am văzut un cer nou și un pământ nou; pentru că cerul dintâi și pământul dintâi pieriseră, și marea nu mai era. 2Și eu am văzut coborându-se din cer, de la Dumnezeu, cetatea sfântă, Noul Ierusalim, gătită ca o mireasă împodobită pentru bărbatul ei. 3Și am auzit un glas tare, care ieșea din scaunul de domnie și zicea: „Iată cortul lui Dumnezeu cu oamenii! El va locui cu ei și ei vor fi poporul Lui și Dumnezeu Însuși va fi cu ei. El va fi Dumnezeul lor. 4El va șterge orice lacrimă din ochii lor. Și moartea nu va mai fi. Nu va mai fi nici tânguire, nici țipăt, nici durere, pentru că lucrurile dintâi au trecut.” 5Cel ce ședea pe scaunul de domnie a zis: „Iată, Eu fac toate lucrurile noi.” Și a adăugat: „Scrie, fiindcă aceste cuvinte sunt vrednice de crezut și adevărate.” 6Apoi mi-a zis: „S-a isprăvit! Eu sunt Alfa și Omega, Începutul și Sfârșitul. Celui ce îi este sete îi voi da să bea fără plată din izvorul apei vieții. 7Cel ce va birui va moșteni aceste lucruri. Eu voi fi Dumnezeul lui și el va fi fiul Meu. 8Dar cât despre fricoși, necredincioși, scârboși, ucigași, curvari, vrăjitori, închinătorii la idoli și toți mincinoșii, partea lor este în iazul care arde cu foc și cu pucioasă, adică moartea a doua.” 9Apoi unul din cei șapte îngeri care țineau cele șapte potire pline cu cele din urmă șapte urgii a venit și a vorbit cu mine și mi-a zis: „Vino să-ți arăt mireasa, nevasta Mielului!” 10Și m-a dus, în Duhul, pe un munte mare și înalt. Și mi-a arătat cetatea sfântă, Ierusalimul, care se cobora din cer, de la Dumnezeu, 11având slava lui Dumnezeu. Lumina ei era ca o piatră preascumpă, ca o piatră de iaspis, străvezie ca cristalul. 12Era înconjurată cu un zid mare și înalt. Avea douăsprezece porți, și la porți, doisprezece îngeri. Și pe ele erau scrise niște nume: numele celor douăsprezece seminții ale fiilor lui Israel. 13Spre răsărit erau trei porți; spre miazănoapte, trei porți; spre miazăzi, trei porți și spre apus, trei porți. 14Zidul cetății avea douăsprezece temelii și pe ele erau cele douăsprezece nume ale celor doisprezece apostoli ai Mielului. 15Îngerul care vorbea cu mine avea ca măsurătoare o trestie de aur, ca să măsoare cetatea, porțile și zidul ei. 16Cetatea era în patru colțuri și lungimea ei era cât lărgimea. A măsurat cetatea cu trestia și a găsit aproape douăsprezece mii de prăjini. Lungimea, lărgimea și înălțimea erau deopotrivă. 17I-a măsurat și zidul și a găsit o sută patruzeci și patru de coți, după măsura oamenilor, căci cu măsura aceasta măsura îngerul. 18Zidul era zidit de iaspis și cetatea era de aur curat, ca sticla curată. 19Temeliile zidului cetății erau împodobite cu pietre scumpe de tot felul: cea dintâi temelie era de iaspis; a doua, de safir; a treia, de halchedon; a patra, de smarald; 20a cincea, de sardonix; a șasea, de sardiu; a șaptea, de crisolit; a opta, de beril; a noua, de topaz; a zecea, de hrisopraz; a unsprezecea, de iacint; a douăsprezecea, de ametist. 21Cele douăsprezece porți erau douăsprezece mărgăritare. Fiecare poartă era dintr-un singur mărgăritar. Ulița cetății era de aur curat, ca sticla străvezie. 22În cetate n-am văzut niciun Templu, pentru că Domnul Dumnezeu, Cel Atotputernic, ca și Mielul sunt Templul ei. 23Cetatea n-are trebuință nici de soare, nici de lună ca s-o lumineze, căci o luminează slava lui Dumnezeu și făclia ei este Mielul. 24Neamurile vor umbla în lumina ei și împărații pământului își vor aduce slava și cinstea lor în ea. 25Porțile ei nu se vor închide ziua, fiindcă în ea nu va mai fi noapte. 26În ea vor aduce slava și cinstea neamurilor. 27Nimic întinat nu va intra în ea, nimeni care trăiește în spurcăciune și în minciună, ci numai cei scriși în cartea vieții Mielului.