Iov 23, 1 Corinteni 13

Iov 23

Răspunsul lui Iov

1Iov a răspuns și a zis:

2„Și astăzi plângerea mea este tot amară!

Mâna mea se străduiește din greu

să-mi oprească geamătul.

3O, de-aș ști unde să-L găsesc,

de m-aș putea apropia de Locuința Lui!

4Mi-aș aduce cauza înaintea Lui,

mi-aș umple gura cu dovezi.

5Aș afla ce mi-ar răspunde

și aș înțelege ce mi-ar spune.

6Mi se va opune El oare cu marea Sa putere?

Nu! El mă va asculta cu siguranță.

7Acolo, un om drept și-ar putea aduce cauza înaintea Lui

și aș fi achitat astfel, pentru totdeauna, de Judecătorul meu.

8Iată, merg spre est, dar El nu este acolo;

merg spre vest, dar nu-L observ.

9Când El lucrează în nord, nu-L zăresc;

când Se întoarce spre sud, nu-L pot vedea.

10Dar El știe calea pe care o urmez;

când mă va încerca, voi ieși ca aurul.

11Piciorul meu s-a ținut de pașii Săi;

am păzit calea Sa și nu m-am abătut de la ea.

12Nu m-am îndepărtat de porunca buzelor Sale;

am prețuit cuvintele gurii Sale mai mult decât porția mea de hrană zilnică.

13Dar El este Unul Singur.

Cine Îl va face să Se răzgândească?

El face ce-I dorește sufletul.

14El va împlini ce a hotărât pentru mine

și va mai face multe altele.

15De aceea sunt înspăimântat de prezența Lui;

când mă gândesc la lucrul acesta, mă îngrozesc de El.

16Dumnezeu mi-a înmuiat inima,

Cel Atotputernic m-a îngrozit.

17Totuși, nu sunt redus la tăcere de întuneric,

de întunericul gros care-mi acoperă fața.

1 Corinteni 13

1Chiar dacă aș vorbi în limbile oamenilor și ale îngerilor, dar n-am dragoste, am devenit o goarnă de aramă răsunătoare sau un chimval zdrăngănitor. 2Și chiar dacă aș avea darul profeției și aș înțelege toate tainele și toată cunoștința, chiar dacă aș avea toată credința, așa încât să mut munții, dar n-am dragoste, nu sunt nimic. 3Chiar dacă mi-aș împărți toate bunurile și chiar dacă mi-aș da trupul să fiu ars, dar n-am dragoste, nu-mi folosește la nimic.

4Dragostea este răbdătoare, dragostea este plină de bunătate, nu este invidioasă, dragostea nu se laudă, nu se îngâmfă, 5nu se comportă necuviincios, nu caută foloasele sale, nu se supără, nu se gândește la rău, 6nu se bucură de nedreptate, ci își găsește bucuria în adevăr, 7acoperă totul, crede totul, speră totul, suportă totul.

8Dragostea nu piere niciodată. Cât despre profeții însă, ele se vor sfârși; cât despre limbi, ele vor înceta; cât despre cunoștință, ea se va sfârși. 9Căci cunoaștem în parte și profețim în parte, 10însă, când va veni ce este desăvârșit, ceea ce există doar în parte se va sfârși. 11Când eram copil, vorbeam ca un copil, judecam ca un copil, gândeam ca un copil; când am devenit bărbat, am sfârșit-o cu lucrurile copilărești. 12Acum vedem ca într-o oglindă, în mod neclar, însă atunci vom vedea față în față. Acum cunosc în parte, însă atunci voi cunoaște pe deplin, așa cum am fost și eu cunoscut pe deplin.

13Acum, deci, rămân acestea trei: credința, speranța și dragostea; dar cea mai mare dintre ele este dragostea.