Proverbe 1, 2 - Galateni 1

Proverbe 1

Prolog: scopul și tema cărții

1Proverbele lui Solomon, fiul lui David, regele lui Israel,

2pentru a cunoaște înțelepciunea și îndrumarea,

pentru a înțelege cuvintele cunoașterii,

3pentru a primi îndrumare în ce privește înțelepciunea,

dreptatea, judecata și imparțialitatea,

4pentru a da prudență celui neștiutor,

iar tânărului – cunoștință și discernământ.

5Să asculte cel înțelept și să-și mărească cunoștințele,

iar cel priceput să primească îndrumări,

6pentru a înțelege un proverb sau o taină,

cuvintele înțelepților și pildele lor.

7Teama de Domnul este începutul cunoașterii,

dar nebunii disprețuiesc înțelepciunea și îndrumarea.

Îndemnuri pentru căutarea înțelepciunii

Avertizare împotriva ispitirii

8Ascultă, fiule, îndrumarea tatălui tău

și nu părăsi învățătura mamei tale,

9căci ele vor fi o cunună plăcută pe capul tău

și un colier în jurul gâtului tău.

10Fiule, dacă niște păcătoși vor să te ademenească,

nu accepta.

11Dacă vor spune: „Vino cu noi!

Să stăm la pândă ca să vărsăm sânge,

să întindem fără motiv curse celui nevinovat!

12Să-i înghițim de vii, ca Locuința Morților,

și întregi, ca pe cei ce coboară în groapă!

13Vom găsi tot felul de lucruri scumpe

și ne vom umple casele cu pradă.

14Pune partea ta cu noi

și vom avea un sac împreună!“.

15Fiule, să nu mergi pe același drum cu ei,

abate-ți piciorul de pe cărarea lor,

16căci picioarele lor aleargă spre rău

și se grăbesc să verse sânge.

17În zadar se aruncă lațul

înaintea ochilor tuturor păsărilor!

18Aceștia își pândesc însuși sângele lor,

își întind capcane înseși sufletelor lor.

19Astfel sunt căile tuturor celor ce obțin câștig nedrept;

el va lua viața stăpânilor lui.

Chemarea înțelepciunii și consecințele respingerii ei

20Înțelepciunea strigă pe stradă,

își înalță glasul în piețe,

21cheamă de la capătul locurilor aglomerate,

își rostește cuvintele în fața porților cetății:

22„Naivilor, până când veți iubi naivitatea?

Până când le va plăcea batjocoritorilor batjocura

și vor urî nesăbuiții cunoașterea?

23Dacă v-ați întoarce la mustrarea mea,

aș revărsa duhul meu peste voi

și v-aș dezvălui cuvintele mele.

24Dar pentru că mă respingeți când vă chem,

iar când îmi întind mâna, nimeni nu este atent,

25pentru că ignorați toate sfaturile mele

și nu acceptați mustrarea mea,

26de aceea și eu voi râde de nenorocirea voastră,

îmi voi bate joc de voi când groaza vă va ajunge,

27când groaza voastră va veni ca o distrugere,

și nenorocirea voastră va veni ca o vijelie,

când necazul și suferința vor veni peste voi.

28Atunci mă vor chema, dar nu voi răspunde;

mă vor căuta cu ardoare, dar nu mă vor găsi.

29Pentru că au urât cunoștința

și n-au ales teama de Domnul,

30 pentru că n-au acceptat sfatul meu

și au disprețuit toate mustrările mele,

31de aceea se vor hrăni cu rodul căii lor

și se vor sătura cu roada planurilor lor.

32Căci necredincioșia îi ucide pe cei naivi

și mulțumirea de sine îi distruge pe cei nesăbuiți;

33dar cel ce mă ascultă va locui în siguranță,

va trăi liniștit, fără să-l cuprindă groaza de vreun rău“.

Proverbe 2

Beneficiile morale ale înțelepciunii

1Fiule, dacă vei primi cuvintele mele

și vei păstra cu tine poruncile mele,

2dacă urechile tale vor fi atente la înțelepciune

și-ți vei îndrepta inima spre pricepere,

3dacă vei cere înțelepciune

și te vei ruga pentru pricepere,

4dacă vei umbla după ea ca după argint

și o vei căuta ca pe o comoară ascunsă,

5atunci vei înțelege teama de Domnul

și vei găsi cunoașterea lui Dumnezeu.

6Căci Domnul dă înțelepciune;

din gura Lui ies cunoștința și priceperea.

7El păstrează înțelepciunea pentru cei drepți

și este scut pentru cei ce umblă în integritate.

8El păzește cărările judecății

și protejează calea credincioșilor Lui.

9Atunci vei înțelege dreptatea, judecata

și imparțialitatea – orice cărare bună.

10Căci înțelepciunea va veni în inima ta

și cunoașterea va fi plăcută sufletului tău.

11Discernământul te va păzi

și priceperea te va proteja.

12Ca să te scape de calea celui rău,

de omul care spune lucruri perverse,

13de cei ce părăsesc cărările dreptății,

ca să umble pe căile întunericului,

14care se bucură să facă rău

și tresaltă de bucurie

să comită faptele perverse ale răului,

15ale căror căi sunt sucite

și ale căror cărări sunt strâmbe.

16Ca să te scape de femeia străină,

de necunoscuta care ademenește prin cuvintele ei,

17care își părăsește prietenul tinereții ei

și uită legământul Dumnezeului ei.

18Căci casa ei se scufundă înspre moarte,

iar cărările ei duc înspre cei morți.

19Nimeni din cei ce merg la ea nu se mai întoarce,

nici nu mai găsește cărările vieții.

20Tu să umbli pe calea celor buni

și să ții cărările celor drepți.

21Căci cei drepți vor locui țara

și cei integri vor rămâne în ea,

22dar cei răi vor fi nimiciți din țară,

și cei necredincioși vor fi smulși din ea.

Galateni 1

Salutări

1Pavel, apostol nu de la oameni, nici printr-un om, ci prin Isus Cristos și Dumnezeu Tatăl, Care L-a înviat dintre cei morți, 2și toți frații care sunt cu mine,

către bisericile Galatiei:

3Har vouă și pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, și de la Domnul Isus Cristos, 4Care S-a dat pe Sine pentru păcatele noastre, ca să ne scape din acest veac rău, potrivit cu voia lui Dumnezeu, Tatăl nostru. 5A Lui să fie gloria, în vecii vecilor! Amin.

Nu există o altă Evanghelie

6Sunt uimit că treceți așa de repede de la Cel Care v-a chemat să trăiți în harul lui Cristos, la o altă evanghelie. 7Nu că ar exista o altă Evanghelie, dar sunt unii care vă tulbură și vor să pervertească Evanghelia lui Cristos. 8Însă, chiar dacă noi sau un înger din Cer v-ar vesti o altă evanghelie decât cea pe care v-am vestit-o, să fie blestemat! 9Așa cum v-am spus înainte, vă spun din nou: dacă cineva vă vestește o altă evanghelie decât cea pe care ați primit-o, să fie blestemat!

10Încerc eu acum să-i conving pe oameni sau pe Dumnezeu? Sau încerc eu să plac oamenilor? Dacă aș mai încerca să plac oamenilor, n-aș fi un slujitor al lui Cristos!

Pavel chemat de Dumnezeu

11Vă fac cunoscut, fraților, că Evanghelia vestită de mine nu este de origine omenească, 12pentru că n-am primit-o, nici n-am învățat-o de la vreun om, ci prin descoperire din partea lui Isus Cristos.

13Căci ați auzit despre felul meu de viață din trecut, în iudaism, cum persecutam peste măsură Biserica lui Dumnezeu și o distrugeam. 14Eram mai înaintat în iudaism decât mulți dintre cei de o vârstă cu mine, din poporul meu, având un mai mare zel pentru tradițiile strămoșești. 15Dar când Dumnezeu, Care m-a pus deoparte încă din pântecul mamei mele și m-a chemat prin harul Său, a considerat potrivit 16să-L descopere pe Fiul Său în mine, ca să-L vestesc printre neevrei, nu am cerut imediat sfatul unui om, 17nici nu m-am dus la Ierusalim, la cei care au fost apostoli înaintea mea, ci m-am dus în Arabia, iar după aceea m-am reîntors în Damasc.

18Apoi, după trei ani, m-am dus la Ierusalim ca să-l vizitez pe Chifa și am rămas la el cincisprezece zile, 19dar n-am văzut pe niciun alt apostol, în afară de Iacov, fratele Domnului. 20În cele ce vă scriu, iată, vă asigur înaintea lui Dumnezeu că nu mint.

21M-am dus apoi în regiunile Siriei și ale Ciliciei, 22dar le eram încă necunoscut la față bisericilor din Iudeea, care sunt în Cristos. 23Ei doar auzeau spunându-se: „Cel care înainte ne persecuta, vestește acum credința pe care încerca s-o distrugă“. 24Și Îl glorificau pe Dumnezeu datorită mie.