Ne-a creat Domnul cu un mecanism de echilibru mental și spiritual fantastic și de ultimă generație (așa cum se spune). Folosim diferite lucruri în viață și mereu așteptăm ultima versiune (ultimul model de…, ultimul upgrade, cea mai nouă versiune etc.). Ei bine, Dumnezeu a făcut lucrurile foarte bune de la bun început, dar datorită păcatului avem nevoie mereu de „upgrade”, sau trebuie mereu să ne întoarcem la rețeta Lui pentru a reveni la echilibru.
La ce mecanism mă refer? Îl găsim peste tot în Scriptură, dar în mod specific acum, în Mica 6, în mijlocul mustrării aduse poporului, Domnul îi învață lucrurile de esență ce trebuiau să le facă ei și nu le-au făcut: „să faci dreptate”, „să iubești mila”, „să umbli smerit cu Dumnezeul tău”. Ce au toate aceste acțiuni în comun? Zdrobirea eului și a pornirilor egoiste. Aici este cheia. Aici ținem lucrurile în echilibru.
În primul rând recunoscând că viața noastră are sens atât timp și atunci când înțelegem că am fost creați pentru gloria Tatălui. Am fost creați și suntem pe pământul acesta ca să îndeplinim voia Lui și să urmăm planurile Creatorului. Nu suntem de capul nostru și nici uitați și fără speranță. Suntem „blocați” în această fire cu care ne luptăm în fiecare zi, dar nu fără să știm pentru ce luptăm – pentru Gloria Tatălui. Și aici intervine mecanismul de echilibru – pentru cei care trăiesc așa – Tatăl are o răsplată. Dar pentru a ne păstra o minte sănătoasă și un suflet curat trebuie să acționăm pentru gloria Tatălui, iar ce va face Tatăl la sfârșit este strict suveranitatea Lui. Mai practic – nu mai spune „dau din timpul meu” atunci când faci ceva pentru Domnul. Că te întreb: timpul (din care spui că dai Domnului) cine ți l-a dat? Trăiește pentru gloria Lui recunoscând că nu ai niciun merit că ai primit timp, sănătate, har, binecuvântare etc.
Al doilea element al mecanismului de echilibru cu care am fost chemați, include cele două acțiuni menționate în Mica: „să faci dreptate”, „să iubești mila” – care au de-a face cu zdrobirea eului în relația cu cei din comunitatea în care suntem. Să acționezi în interesul celui de lângă tine este o activitate care-ți va ține sufletul curat și mintea sănătoasă. Când „am făcut dreptate” celui de lângă noi s-a întâmplat ceva tainic în mintea noastră care ne-a adus la echilibrul mental sau emoțional care ne lipsea. Până la urmă, asta se întâmplă oridecâteori oferim o încurajare celui deznădăjduit, un ajutor celui care are nevoie de el, un cadou cu ocazia sărbătorilor etc.
Așa ne-a creat El, cu un echilibru fantastic și numai trăind după instrucțiunile Lui vom putea trăi o viață împlinită și fericită – înțelegând prin aceasta o viață în care eul nostru trebuie să moară și cei din jur să fie slujiți și Dumnezeu glorificat!
